Un sistem modern de proprietate intelectuală se bazează pe o serie de elemente juridice și economice, interconectate între ele și axate pe obținerea eficienței maxime. Statele își construiesc propriile sisteme având în vedere angajamentele internaționale deopotrivă cu experiența, realitatea și viziunea națională. Finalitatea acestui proces constă în mediul pe care îl creează statele astfel încât membrii societății să beneficieze de avantajele proprietății intelectuale. Ca rezultat, există sisteme naționale de proprietate intelectuală care atrag titularii de drepturi - prin drepturile garantate, prin riscurile reduse și prin posibilitățile de asigurare a drepturilor în cazul încălcării lor. În contrast cu cele menționate, există și state care nu au perseverat în acest domeniu. Drept consecință, o bună parte a titularilor de drepturi evită aceste jurisdicții, în special din considerentul riscurilor majore. Unde este locul Republicii Moldova? Ce s-a reușit și unde avem de perseverat?

La 27 august 1991, primul Parlament a Republicii Moldova, ales în mod democratic, a proclamat independența statului Republica Moldova. Datorită acestei declarații cursul de dezvoltare a Republicii Moldova s-a schimbat radical, inclusiv în promovarea valorilor naționale. În această perioadă este în absolută dezvoltare și activitatea inovațională. Din an în an crește numărul de brevete obținute. Un exemplu elocvent, în acest sens, poate servi USMF “Nicolae Testemițanu”. Dacă în primii 5 ani de independență de către colaboratorii USMF “Nicolae Testemițanu” au fost obținute și înregistrate 58 de brevete de invenție, atunci în următorii 25 de ani – peste 500. În mare măsură această activizare în brevetarea invențiilor se datorează înființării în anul 1992 a Agenției Naționale de Proprietate Intelectuală (AGEPI) în frunte cu primul director Eugen Stașcov, care a contribuit mult la susținerea și stimularea inventatorilor din țară, la înregistrarea și protecția brevetelor de invenție, cât și la promovarea invențiilor în cadrul expozițiilor internaționale de inventică și tehnologii noi. Începând cu anul 1994, de exemplu, colaboratorii USMF “Nicolae Testemițanu” anual participă tot mai activ la diverse expoziții internaționale de invenții și tehnologii noi. Dacă în perioada inițială (1991–1995) colaboratorii Universității au participat doar la 3 expoziții internaționale de inventică, atunci în următorii ani (1996-2021) – la peste 180 de expoziții internaționale de invenții și tehnologii noi, fiind prezenți în repetate rânduri la cele mai prestigioase palate de expoziție din lume, cum ar fi cele din Geneva, Bruxelles, Pittsburg, Budapesta, București, Iași, Cluj-Napoca, Moscova, Sevastopol, Seul etc., fiind înalt apreciați cu peste 500 de medalii de aur, argint și bronz, premii speciale, iar 8 inventatori. colaboratori ai Universității, – cu Medalia de Aur OMPI. În anul 2005 USMF “Nicolae Testemițanu”, pentru activitate inovațională prodigioasă, a fost menționată cu Trofeul Organizației Mondiale de Proprietate Intelectuală.

Locul Universității Tehnice a Moldovei în dezvoltarea sistemului național de proprietate intelectuală Locul creativității tehnice în dezvoltarea Civilizației umane este predominant. Civilizația umană a apărut odată cu transformarea Homo Faber în Homo Sapiens. Drept dovadă că stră-strămoșii noștri au fost înfrățiți cu zeul creativității este și inestimabila operă de artă și istorică „Perechea gânditoare” de la Hamangia. Nivelul de dezvoltare a unui stat este determinat de nivelul de creativitate al indivizilor societății, dar și de existența unui sistem național de proprietate intelectuală. Fiind lider în domeniul creativității tehnice în ultima decadă a existenței URSS (2106 invenții obținute în perioada 1980-1991), Universitatea Tehnică a Moldovei a contribuit indirect la crearea Sistemului Național de Proprietate Intelectuală, care a apărut pe fundalul destrămării URSS în primii ani de independență. Un rol important l-a avut primul director al AGEPI, absolventul Universității Tehnice a Moldovei, Eugen Stașcov.

Necesitatea noilor soluții argumentate științific cu componentă crescândă de inovare este dictată de dezvoltarea socio-economică, prin apariția noilor provocări globale. Iar perioada de criză sistemică trăită acum, cu grave trăsături sanitare, politice, economice și sociale, se califică ca având și serioase amenințări pentru însăși civilizația umană. Rațiunea, creativitatea și ingeniozitatea, particularități ce ne reprezintă în lumea vie, generează încontinuu noi viziuni științifice, deplasând orizonturile cunoașterii către limite încă necunoscute. Științele se îmbogățesc prin noi ipoteze, concepte și paradigme, utilizând o bază terminologică actualizată, ce necesită și abordări calitativ noi. Activitatea de brevetare, cu conexiunea directă la aceste deziderate oferă arii extinse la partea de conținut a obiectelor de proprietate intelectuală, cu rol decisiv și pentru evoluția domeniului energiei.

Pandemia de COVID-19 a oferit persoanelor interesate posibilitatea de a depune spre protecție mărci ce includ termenii „COVID” și „Coronavirus” în diferite oficii de proprietate intelectuală din lume. Prezentul studiu de caz se referă la o clasificare a acestora prin prisma mai multor aspecte: spațiu geografic, diversitatea mărcilor depuse, clasele de produse și/sau servicii revendicate etc.

Pandemia și „lockdown-ul” ne-a schimbat comportamentele în raport cu lumea digital, inclusiv a devenit și punctul de cotitură când business-ul a simțit necesitatea de a se trece pe online. Din ce în ce mai mult, oamenii lucrează și își petrec o mare parte din timp în lumi virtuale, creând noi tipologii de clienți. Acum proprietarii de mărci pot vinde nu numai bunuri fizice, ci și bunuri digitale (NFT). Drept urmare, mai multe lumi virtuale au prosperat în Metavers, iar proprietarii de mărci au început să-și dezvolte și ei activitatea în Metavers. Mai exact, metaversul este o lume virtuală în care utilizatorii, prin avatarurile lor, trăiesc experienţe interactive fără a fi prezenți fizic în locul respectiv. Este un fel de Second Life doar că în metavers utilizatorii vor trăi experiența ca și cum ea s-a desfășurat live. Pentru a fi de valoare NFT-urile, cumpărătorii trebuie să aibă încredere în ele. Aici intervin mărcile comerciale înregistrate. Pe lângă toate avantajele unei mărci înregistrate, NFT-ul își crește valoarea prin utilizarea reputației mărcii comerciale. Și viceversa, proprietarul unei mărci înregistrate NFT datorită încrederii clienților în sistemul de tranzacții blockchain poate folosi marcarea produselor fizice din magazin cu NFT ceea ce va comunica clientului că acest produs este original și îl poate găsi inclusiv și în metavers. Respectiv, mai poate fi folosit ca un instrument de luptă contra contrafacerii.

În era digitalizării, tot mai des apare problema identificării și protejării produselor digitale ca obiect al proprietății intelectuale. Primordial, fiecare utilizator la interacțiunea cu mediul digital va utiliza un anumit sistem de operare. Pentru interacțiunea cu utilizatorii, fiecare sistem de operare utilizează o interfață unică, menită de a familiariza utilizatorul cu ecosistemul respectiv. Structura interfeței, impresia sa vizuală, conținutul, pictogramele individuale, pictogramele - aceasta sunt elementele de bază despre care utilizatorii își amintesc în primul rând. În ciuda faptului că, de obicei, o interfață poate fi protejată ca obiect al dreptului de autor, un astfel de regim de protecție, în primul rând, nu funcționează în toate cazurile și, în al doilea rând, nu este întotdeauna un instrument de protecție eficient, subiecții având câteva opțiuni disponibile pentru protecția interfeței: - Interfața ca obiect al dreptului de autor - Interfața ca model industrial - Interfața ca o invenție.

Prezentarea constituie o analiză a celor mai actuale probleme ale industriei muzicale din Republica Moldova în perioada pandemică și post pandemică. Autorul corelează funcționarea industriei muzicale autohtone cu influența unor factori externi, dar și cu specificități interne de ordin cultural și normativ. Autorul evidențiază aspecte ale digitalizării și virtualizării forțate a activității muzicale, sintetizează oportunități și înaintează propuneri aplicative în domeniul proprietății intelectuale.

Conceptul de proprietate intelectuală, în accepțiune generală, reprezintă obiectele de proprietate industrială și cele ale dreptului de autor confirmate şi protejate prin drepturile corespunzătoare. Republica Moldova a întreprins pași consecvenți și dedicați pe calea asigurării protecției drepturilor consumatorilor împotriva utilizării ilegale a mărcii sau altor drepturi de proprietate intelectuală. Combaterea eficientă a contrafacerii necesită un efort coordonat și susținut din partea mai multor autorități publice centrale abilitate cu acest drept. Lupta împotriva contrafacerii, în Republica Moldova, necesită mult mai mult efort comun și schimb de informații între autoritățile publice centrale implicate în combaterea acestui fenomen.

Deși respectarea PI este un drept fundamental per se și cadrul normativ existent asigură astfel, în general, un nivel ridicat de protecție, acest studiu oferă o analiză a normelor juridice reglementate de noua Lege cu privire la publicitate adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 17.03.2022. O atenție deosebită este acordată problemelor de protecție a drepturilor PI în procesul de creare și difuzare a publicității comparative, folosind un set de cuvinte cheie, inclusiv mărci, denumiri comerciale și alte elemente de individualizare. Pe baza analizelor efectuate a studiilor de caz din alte state, precum și punctelor de vedere ale autoarei, la finalul studiului, autoarea face generalizări și concluzii asupra celor mai semnificative oportunități și dezavantaje ce pot apărea în calea titularilor de drept de PI în cazurile de difuzare a publicității comparative (ilegale) de către concurenții acestora.

Articolul este dedicat analizei juridice a trăsăturilor specifice ale conflictului dintre un nume de domeniu și o marcă înregistrată, în ceea ce privește încălcarea drepturilor exclusive. Autorul prezintă aspectele practice ale acestei probleme și formulează o serie de propuneri pentru a preveni o eventuală încălcare a drepturilor exclusive.

Teritoriul de Est al statului vecin, este la moment supus unor lupte crâncene, de grea încercare. A luat amploare un fenomen nedorit care lasă urme cutremurătoare. Cu regret, în cadrul acestui flagel, participă şi unele persoane terţe, adică mercenarii ce poartă uniforme. Aspectul exterior al mercenarilor, este scos în evidenţă prin intermediul ecusoanelor care demonstrează apartenenţa acestora la o categorie anumită de persoane. În context, ne propunem să elucidăm aspectul şi conţinutul ecusoanelor mercenarilor în co-raport cu gradul de protecţie intelectuală, în special să vedem dacă există acesta.

Aceasta comunicare va oferi o analiză la nivel înalt a preocupărilor majore legate de antreprenoriatul pe termen lung în lanțul valoric. Există domenii definite de inovare și factori de schimbare implicați în antreprenoriatul sustenabil pe diverse lanțuri valorice. Driverii ecosistemului pentru tranziția către sustenabilitate includ companii de top, mărci și comercianți inovatori, experții în modelarea de afaceri circulare/sustenabile și cei care susțin și modelează mediile în care operează aceste firme, cum ar fi furnizorii de tehnologie și servicii, organizațiile neguvernamentale axate pe probleme de sistem, sindicatele și muncitorii și organizațiile din sectorul public. Vor fi evidențiate diferite tipuri de eforturi necesare pe care toți acești actori le-au lansat la nivel global și vor fi explorate mecanismele modelează succesul tranziției lanțurilor valorice la sustenabilitate.

Inovația presupune continui încercări de a monetiza expresia creativității unui inventator. Care sunt domeniile vizate? Cine se poate numi antreprenor creativ? Care sunt oportunitățile din RM și Europa?

Managementul cunoștințelor reprezintă o componentă extrem de importantă în cercetarea doctorală parcursă de studenții doctoranzi și nu numai. Studiul oferă o radiografie a tot ce se consideră a fi important în domeniul cunoștințelor și al cunoașterii din perspectiva protecției proprietății intelectuale. Pornind de la tipologia cunoștințelor studiul prezintă într-o manieră originală un punct de vedere argumentat al celor mai importante aspecte legate de resursele intangibile, organizația care învață, lanțul valorii inovației precum și dinamica schimbărilor structurale ale societății vizând care sunt implicațiile pentru crearea de valoare până în anul 2030.

Sistemul de învățare online și posibilitatea formării avansate la distanță în diverse domenii ale științei este o caracteristică unică a societății moderne, iar domeniul proprietății intelectuale nu face excepție. Acest articol oferă o scurtă privire de ansamblu asupra sistemului OMPI e-Learning Center, descriind avantajele și caracteristicile noului format de proces de învățare la distanță, folosind exemple de organizare a diferitelor cursuri în domeniul PI.

În baza experienței proprii și a informațiilor solicitate, a fost documentată valorificarea a patru soiuri noi de lavandă prin exercitarea drepturilor de către titularul de brevet. Informațiile obținute prezintă o situație foarte modestă legată de valorificarea soiurilor noi de lavandă. Prin interpretarea și aplicarea distorsionată a cadrului legal aferent protecției soiurilor de plante au fost create artificial mari bariere birocratice pentru operatorii economici dornici de a valorifica soiuri noi de plante. Acești factori au condus către situația în care timp de peste cincisprezece ani de la înregistrarea soiurilor noi au fost produse cantități nesemnificative de material săditor certificat și plantate suprafețe infime cu aceste soiuri de levănțică.

Lucrarea își propune să prezinte câteva dintre abordările cele mai recente în dezvoltarea de suprafețe antimicrobiene/antibiofilm. Una din elementele de noutate revin faptului că suprafețe variate, de tipul betoane, mortare, sticlă, calcar, granit, etc. Pot fi funcționalitate adecvat și se generează suprafețe antimicrobiene cu activitate de lungă durată asigurată de legarea covalenta a moleculelor de interes. O primă abordare implică legarea nanoparticulelor antimicrobiene (Ag, Au, Cu) prin intermediul unor linkeri tioalchilici, aşa cum este schematic reprezentat în Figura 1. Tehnologia presupune ca suprafețele de interes: industriale, de patrimoniu, chiar a bazinelor de epurare să fie tratate cu agenți de silanizare care să introducă grupe tiolice care vor fi ulterior exploatate în vederea legării nanoparticulelor de Au, Ag şi Cu. Legarea chimică este importantă deoarece aceste nanoparticule nu se vor spăla rapid (şi elibera în natură) şi implicit activitatea antimicrobiană va fi de lungă durată. A doua abordare este similară însă în acest caz, pe suprafețele de interes se vor atașa grupe funcționale similare detergenților.

În această lucrare sunt relatate metode și dispozitive brevetate ce sunt rezultatul activității de cercetare în cadrul proiectelor desfășurate în laboratorul de Inginerie tisulară și culturi celulare. Dispozitivele și metodele brevetate țin de domeniul ingineriei tisulare și prezintă importanță economică, tehnică și medicală prin faptul că permit eficient, sigur și calitativ de a lucra sau de a obține diverse grefe, precum și de a crește randamentul celularizării evitînd pierderile de celule în timpul transplantării.

În lucrarea dată se analizează sursa de inspirație, care reprezintă ornamentul național în elaborarea noilor modele. Inspirația este o componentă esențială a creației, astfel se pot obține colecții ce vor fi recunoscute și apreciate în lumea modei. În urma studiului efectuat s-a elaborat o colecție modernă de produse de încălțăminte, adorată de tineri.

În lucrarea dată se analizează câteva construcții de încălțăminte și posibilitățile de transformare a acestora în modele noi. În prezent se cunosc următoarele construcții: pariser, derby, mocasin, de sandale, de cizme, de pantofi decoltați etc. În urma analizei acestor construcții și a combinării lor se pot pune în aplicare idei noi, interesante și se pot elabora colecții noi.