În comunicare ne-am propus să examinăm originalitatea și inovația în activitatea femeilor în domeniul artelor vizuale, precum și în activitatea femeilor care au ales o carieră în știință. Grație documentelor de arhivă și a documentărilor de teren, a discuțiilor cu femeile-creator, a fost realizat un tablou de ansamblu privind activitatea femeilor în domeniul artelor; au fost realizate portrete de creație; identificate lucrările care au adus apreciere și recunoaștere. Un aspect important este dreptul de autor al creatorilor.

Oaspeții oricărei destinații turistice sunt de cele mai dese ori ademeniți și serviți cu anumite bucate care pot fi numite ca „nemaiîntâlnite în altă parte”. Dacă este să străbatem Moldova, vom descoperi peste 300 de feluri de bucate caracteristice doar anumitor localități, peste 80% dintre care nu au nimerit niciodată în vreo carte de rețete culinare tradiționale. Multe dintre acestea au denumiri curioase, atractive sau chiar bizare. Ne amintim aici de câteva produse devenite simboluri ale unor destinații remarcabile din Moldova.

Aici, „La Tudora”, fiecare fir de iarbă respiră cu dor de casă. Tradiția e la ea acasă, iar farfuria turistului e cea care îl aduce în Moldova prin preparate desemnate în calitate de Specialități Tradiționale Garantate (STG).

Reprezint comunitatea „Șezătoarea Ciocârlia”, iar în cadrul programului OMPI „Tradiția întâlnește afacerile: călătoria unei femei antreprenoare” ne propunem să dezvoltam un mecanism de promovare și protejare a expresiei culturale în comunitatea noastră și vom începe cu înregistrarea unei mărci colective care ne reprezintă.

Reprezint comunitatea „Șezătoarea Basarabiei”. În urma participării la workshopul organizat de OMPI suntem în căutarea unui subiect de dezvoltare a unor strategii de punere în valoare a mărcii noastre (deoarece o avem deja înregistrată la AGEPI) în paralel cu aprofundarea în domeniul proprietății intelectuale și metode de protejare a acesteia.

În lucrare este prezentat aportul unor celebrități/inventatoare feminine în industria ușoară. Fiecare din ele au lăsat o moștenire de neprețuit. Modelele create de acestea ne bucură ochiul prin formă, culoare, linie și chiar material.

În actualul model economic oamenii sunt obișnuiți să dețină, să aibă, să folosească și apoi să arunce o gamă largă de lucruri de consum, ceea ce periclitează economia mondială și ecologia Planetei. Până acum, economia a funcționat, în principal, pe modelul „procurare-producție-eliminare”, un model liniar, prin care fiecare produs are o durată de viață limitată. Devine absolut clar că este necesară o nouă abordare a problemei și această abordare poate fi „Economia circulară”. Odată cu tranziția la o economie circulară, accentul se mută pe refolosirea, repararea, recondiționarea şi reciclarea materialelor şi a produselor existente. Ceea ce se considera drept „deșeu” se poate transforma într-o resursă. În lucrare se prezintă conceptul de economie circulară, structura economiei circulare și principiile de bază ale economiei circulare. Uniunea Europeană a adoptat obiectivele și acțiunile principale pentru a-și transforma  economia în economie circulară. De asemenea, sunt prezentate modele inovatoare de afaceri în economia circulară.

Forțele care impulsionează evoluția societății, dezvoltarea și competitivitatea economică sunt produsele intelectuale, informația, cunoștințele, potențialul științific și cultural. Sub impactul acestor fenomene consumatorii elaborează stiluri de viață, comportamente de cumpărare și consum, atașamente sau refuz de mărci. În acest sens, concepția de produse intelectuale capătă noi valențe în societatea modernă, iar eforturile instituțiilor de stat de a investi în consolidarea regimurilor de PI sunt considerate investiții generatoare de valoare adăugată și creștere economică prin inovație, calitate și competitivitate.

Sistemul de la Madrid este o soluție unică ce permite titularilor de mărci să obțină protecție pe numeroase piețe. Acest sistem reprezintă o procedură centralizată de depunere și de gestionare a cererilor de înregistrare a mărcilor.

De-a lungul anilor a fost frecvent și argumentat abordat subiectul avantajelor sistemului de la Madrid, comodității și atuurilor economice pe care le oferă acesta utilizatorilor. Mai puțină atenție a fost acordată însă dezavantajelor acestui sistem internațional de înregistrare a mărcilor și prevederilor care necesită a fi revizuite pentru acomodarea sistemului cu cerințele utilizatorilor. Aceste aspecte vor fi, într-o manieră constructivă, abordate în prezenta lucrare.

Această cercetare continuă abordarea industriei muzicale din Republica Moldova prin prisma protecției obiectelor de proprietate intelectuală. Autorul înaintează, în premieră, conceptul de marcă muzicală, în rezultatul cercetării complexe și etapizate a celor mai importante și relevante baze de date structurate, grupate, clasificate și criptate. Actualitatea afirmării mărcilor muzicale este motivată de necesitatea de concretizare specială, dintre cantitatea și calitatea mărcilor comerciale protejate, din domeniul industriei culturii. Ingeniozitatea metodologică demonstrată de autor a oferit o interpretare științifică a rezultatelor în favoarea mărcii muzicale.

Clasificarea de la Locarno este un sistem internațional de clasificare a desenelor și modelelor industriale (DMI), care este administrat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Acest sistem de clasificare este utilizat de majoritatea țărilor pentru a putea identifica DMI de același tip. Unele țări utilizează și alte sisteme, dar acestea au un caracter mai mult local.

Asigurarea drepturilor de PI este una din prioritățile principale ale statului în instituirea unui mediu favorabil pentru crearea produsului intelectual, care, la rândul său, contribuie la dezvoltarea economică, socială și culturală a comunității. În Republica Moldova există cadrul legal în domeniul PI, armonizat cu standardele Comunității Europene, totodată, persistă diverse interpretări și abateri de la aceste norme, fapt pentru care, în prezentarea propusă spre discuții, se redau cele mai frecvente modalități de încălcare a drepturilor de PI și normele aplicabile pentru fiecare caz în parte.

Ne confruntăm cu o situație în care nu mai este garantată misiunea bibliotecilor de a îndeplini rolul lor de interes public de a dezvolta și a oferi acces la colecții în mediul online. În arealul nostru cărțile electronice nu dispun de un statut legal și o metodologie biblioteconomică care ar permite bibliotecilor să achiziționeze, să împrumute și să păstreze cărțile electronice. Refuzurile de a vinde, embargourile, prețurile exorbitante și termenii restrictivi de licențiere, dar și lipsa unui mecanism clar și a unei platforme electronice, frustrează capacitatea bibliotecilor de a întreprinde dezvoltarea colecțiilor, influențând negativ demersul acestor instituții de a-și realiza misiunea de educare, cercetare și participare culturală și în mediul online. La nivel european, există deja recunoașterea împrumutului electronic care ar trebui tratat exact ca și în mediul fizic. Cu toate acestea, încă nu avem mecanisme concrete pentru a implementa această inițiativă în legislația națională.

Situația actuală din domeniu

Studiu cu privire la impactul nociv al corupției asupra dezvoltării industriei creative și a proprietății intelectuale în Republica Moldova.

Comunicarea se referă la recentele modificări privind licențele obligatorii pentru brevete de invenție. Totodată, sunt abordate limitările efectelor brevetului pe teritoriul Republicii Moldova.

Sticla este un material cu largă aplicabilitate industrială însă potențialul acestui material este net superior. Proprietățile sticlei se pot modifica în funcție de aplicație, prin modificarea în masă sau prin funcţionalizarea suprafeței. În prezenta lucrare se va analiza potențialul de modificare a suprafeței sticlei prin silanizare şi asamblare/decorare suplimentară. În funcție de grupele funcționale ce se introduc în etapa de silanizare, proprietățile de suprafață sunt modificate considerabil, proprietățile suprafeței se pot modela direct sau indirect, deoarece grupele funcționale pot permite modificări suplimentare.

Primul inventator al fermoarului este considerat Elias Howe. Fermoarul a început să se bucure de popularitate abia după 80 de ani de la inventarea sa. În prezent există posibilitatea de a personaliza fermoarele la cerințele clientului. Subestimarea rolului fermoarelor pentru produse poate influența negativ aspectul exterior al acestora din urmă.