Diverse aspecte ale fructuoasei colaborări ORDA-AGEPI

Acest studiu oferă o analiză cuprinzătoare într-un context global al diferitelor aspecte privind conceptul de proprietate intelectuală. Printre subiectele abordate în acest studiu se evidențiază corelarea într-un context mondial a proprietății intelectuale cu capitalul intelectual care reprezintă efectiv o investiție strategică, iar cele două concepte trebuie respectate într-o strânsă legătură. Problema managementului cunoștințelor este atinsă și detaliată întrucât acest domeniu vast prezintă un interes constant în societatea cunoașterii care este într-o continuă schimbare. În contextul în care tendințele globale sunt de a crește resursele informaționale, este prezentat locul și rolul activelor intangibile în economia mondială. S-a evidențiat o analiză pragmatică a statisticilor actuale privind aplicarea brevetelor de invenție în diferite domenii de activitate, precum mediul universitar, mediul industrial și mediul medical. S-a ținut cont de contextul actual privind pandemia SARS-CoV-2 și influențele pe care le are această pandemie în mediile economice și sociale. Partea finală a acestui studiu cuprinde concluziile desprinse pe baza analizelor efectuate, precum și interpretările și punctele de vedere ale autorilor.

La ce ne folosește un poem? Cu ce rămâne societatea în urma producerii unui text literar? Cu ce rămâne autorul? Ce pierde? Această perspectivă, în exclusivitate pragmatică asupra textului literar, este mai puțin obișnuită. De regulă, ca cititori, nu tratăm cărțile ca pe niște obiecte exclusiv comerciale, ci ca pe niște obiecte culturale, axându-ne pe funcția lor poetică, pe mesajul și expresivitatea acestora, atenția noastră fiind axată pe text. Drepturile de proprietate intelectuală trebuie să-i ajute pe creatorii de texte literare, întrucât, fără nicio lege care să protejeze autorul, cititorii se vor bucura de creația autorului fără ca cel din urmă să fie remunerat. În acest articol vom încerca să analizăm teoria utilitară a lui Jeremy Bentham și manifestarea acestei teorii în literatură, stabilind interacțiunea acestor teorii cu proprietatea intelectuală.

Licențierea obligatorie pentru brevete de invenție în vigoare referitoare la medicamente este o problemă cu conținut emoțional puternic și evidențiază echilibrul delicat dintre drepturile de proprietate și motivele de „interes public” care le stă la bază. Unul dintre temeiurile de acordare a licenței obligatorii pentru brevetul înregistrat în Republica Moldova, potrivit art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/2008, îl reprezintă scopul remedierii unei practici anticoncurențiale (dacă în așa mod se va obține restabilirea mediului concurențial pe piață sau promovarea intereselor colective lezate ale consumatorilor finali). Problema acordării licenței obligatorii apare în prim plan destul de rar, în Republica Moldova acest instrument nefiind încă aplicat. In acest sens, nu au fost depuse solicitări în instanțele de judecată. Totodată, trebuie menționată  lipsa plângerilor privind presupusele comportamente abuzive anticoncurențiale săvârșite de titularii de brevete. Totuși, de mai mulți ani, au existat discuții prin care se încearcă să se identifice licența obligatorie ca o soluție alternativă și efectivă pentru facilitarea accesul liber la medicamente, la vaccinuri, truse de diagnosticare, precum și la prețuri accesibile pentru tratarea unor maladii precum HIV, hepatita C, iar în prezent și la Covid-19. Cu toate acestea, în contextul situației actuale de pandemie mondială, ne putem aștepta ca instituția de licențiere obligatorie să devină relevantă și actuală. Având în vedere această situație, autoarea a analizat practica autorităților de concurență și judiciară din alte state aferentă temei abordate, reușind să contureze unele concepte esențiale care au stat la baza acordării licenței obligatorii în scopul remedierii practicilor anticoncurențiale.

Portul popular constituie proprietate culturală intelectuală, care este o sursa bogată de inspirație pentru mulți designeri. Încălcări ale dreptului de proprietate culturală intelectuală întâlnim adesea în industria modei. Sunt cazuri de plagiat care au generat scandaluri răsunătoare la nivel mondial legate de faptul că piesele din colecție erau copie din portul popular fără a fi indicată  sursa de inspirație. Portul popular este bun cultural care transmite expresie culturală, fiind un produs realizat prin tehnici tradiționale și având mesaje simbolice spirituale. Protejarea lui presupune introducerea unor prevederi legale menite  să păstreze și să ocrotească diversitatea culturală, interacțiunea diverselor culturi prin dialog și respect reciproc, protejarea și promovarea elementelor tradițional-identitare.