Program
| 9.00-9.30 | Conectarea la platforma pe care se va desfășura evenimentul |
| 9:30-9:45 | Deschiderea lucrărilor Simpozionului Cuvânt de salut cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietății Intelectuale
dr. Viorel IUSTIN, Director general, AGEPI |
| 9:45-11:00 |
Sesiunea plenară
Moderator: dr. Viorel IUSTIN, Director general, AGEPI |
| 9:45-10:00 | Colaborarea ORDA-AGEPI Mario DE MEZZO, Director general adjunct, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) |
| 10:00-10:15 | Învățarea creativă – fundamentul pregătirii inginerului viitorului Valeriu DULGHERU, dr.hab., prof.univ., Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) Prezentare [1] |
| 10:15-10:30 | Problematica teoretico-pragmatică a proprietății intelectuale la nivelul convergenței reale România - Uniunea Europeană Aurel Mihail ȚÎȚU, prof univ. dr. ing și dr. ec.-mg., dr. hab., Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Centrul PATLIB OSIM-EPO din Sibiu, România
Rezumat
Acest studiu oferă o analiză cuprinzătoare într-un context global al diferitelor aspecte privind conceptul de proprietate intelectuală. Printre subiectele abordate în acest studiu se evidențiază corelarea într-un context mondial a proprietății intelectuale cu capitalul intelectual care reprezintă efectiv o investiție strategică, iar cele două concepte trebuie respectate într-o strânsă legătură. Problema managementului cunoștințelor este atinsă și detaliată întrucât acest domeniu vast prezintă un interes constant în societatea cunoașterii care este într-o continuă schimbare. În contextul în care tendințele globale sunt de a crește resursele informaționale, este prezentat locul și rolul activelor intangibile în economia mondială. S-a evidențiat o analiză pragmatică a statisticilor actuale privind aplicarea brevetelor de invenție în diferite domenii de activitate, precum mediul universitar, mediul industrial și mediul medical. S-a ținut cont de contextul actual privind pandemia SARS-CoV-2 și influențele pe care le are această pandemie în mediile economice și sociale. Partea finală a acestui studiu cuprinde concluziile desprinse pe baza analizelor efectuate, precum și interpretările și punctele de vedere ale autorilor.
|
| 10:30-10:45 | Abordarea protecției proprietății intelectuale în programele-cadru pentru cercetare și inovare ale Uniunii Europene Sveatoslav POSTORONCĂ, consultant superior, Direcția cooperare internațională și dezvoltare durabilă, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) Prezentare [2] |
| 10:45-11.00 | Întrebări și răspunsuri. Discuții |
| 11:00-12:30 | Sesiunea I. Protecția drepturilor de proprietate intelectuală Moderator: Liliana VIERU, șef Direcție comunicare şi relații internaționale, AGEPI |
| 11:00-11:15 | Creația și intelectul artificial Andrei MOISEI, consultant principal, Secția comunicare și instruire, Direcția comunicare și relații internaționale, AGEPI Prezentare [3] |
| 11:15-11:30 | Opera de artă plastică Eugeniu RUSU, consultant principal, Direcția drept de autor, AGEPI Prezentare [4] |
| 11:30-11:45 | Teoria utilitară raportată la proprietatea intelectuală. Poemul utilitar Cristina DICUSAR, doctorand, Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie „B.P. Hașdeu”
Rezumat
La ce ne folosește un poem? Cu ce rămâne societatea în urma producerii unui text literar? Cu ce rămâne autorul? Ce pierde? Această perspectivă, în exclusivitate pragmatică asupra textului literar, este mai puțin obișnuită. De regulă, ca cititori, nu tratăm cărțile ca pe niște obiecte exclusiv comerciale, ci ca pe niște obiecte culturale, axându-ne pe funcția lor poetică, pe mesajul și expresivitatea acestora, atenția noastră fiind axată pe text. Drepturile de proprietate intelectuală trebuie să-i ajute pe creatorii de texte literare, întrucât, fără nicio lege care să protejeze autorul, cititorii se vor bucura de creația autorului fără ca cel din urmă să fie remunerat. În acest articol vom încerca să analizăm teoria utilitară a lui Jeremy Bentham și manifestarea acestei teorii în literatură, stabilind interacțiunea acestor teorii cu proprietatea intelectuală.
|
| 11:45-12:00 | Implementarea invenției elaborate – un pas important în cercetări clinice Iulianna LUPAȘCO, dr. hab. în șt.med., conf.cerc., Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu” Prezentare [5] |
| 12:00-12:15 | Materiale compozite cu utilizare în ingineria tisulară a țesutului dur Anton FICAI, dr. ing., prof. habil., Universitatea Politehnica din București, România Prezentare [6] |
| 12:15-12:30 | Întrebări și răspunsuri. Discuții |
| 12:30-13:30 |
Pauză |
| 13:30-14:45 | Sesiunea II. Asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală Moderator: Andrei MOISEI, consultant principal, Secția comunicare și instruire, Direcția comunicare și relații internaționale, AGEPI |
| 13:30-13.45 | Modernizarea cadrului normativ privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală Ion ȚÎGANAȘ, dr., conf. univ., Cabinetul Avocatului ,,Ion Țîganaș” Prezentare [7] |
| 13:45-14:00 | Alternative de protecție a drepturilor de proprietate industrială ale IMM-urilor împotriva concurenței neloiale Iulian MORARU, doctorand, Universitatea de Stat din Moldova, Consiliul Concurenței Prezentare [8] |
| 14:00-14:15 | Concepte esențiale privind acordarea licenței obligatorii în scopul remedierii practicilor anticoncurenţiale Elena SEDLEȚCHI, doctorand, magistru în drept, asist. univ., Universitatea de Studii Europene din Moldova, Consiliul Concurenței
Rezumat
Licențierea obligatorie pentru brevete de invenție în vigoare referitoare la medicamente este o problemă cu conținut emoțional puternic și evidențiază echilibrul delicat dintre drepturile de proprietate și motivele de „interes public” care le stă la bază. Unul dintre temeiurile de acordare a licenței obligatorii pentru brevetul înregistrat în Republica Moldova, potrivit art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/2008, îl reprezintă scopul remedierii unei practici anticoncurențiale (dacă în așa mod se va obține restabilirea mediului concurențial pe piață sau promovarea intereselor colective lezate ale consumatorilor finali). Problema acordării licenței obligatorii apare în prim plan destul de rar, în Republica Moldova acest instrument nefiind încă aplicat. In acest sens, nu au fost depuse solicitări în instanțele de judecată. Totodată, trebuie menționată lipsa plângerilor privind presupusele comportamente abuzive anticoncurențiale săvârșite de titularii de brevete. Totuși, de mai mulți ani, au existat discuții prin care se încearcă să se identifice licența obligatorie ca o soluție alternativă și efectivă pentru facilitarea accesul liber la medicamente, la vaccinuri, truse de diagnosticare, precum și la prețuri accesibile pentru tratarea unor maladii precum HIV, hepatita C, iar în prezent și la Covid-19. Cu toate acestea, în contextul situației actuale de pandemie mondială, ne putem aștepta ca instituția de licențiere obligatorie să devină relevantă și actuală. Având în vedere această situație, autoarea a analizat practica autorităților de concurență și judiciară din alte state aferentă temei abordate, reușind să contureze unele concepte esențiale care au stat la baza acordării licenței obligatorii în scopul remedierii practicilor anticoncurențiale.
|
| 14:15-14:30 | Unele considerații privind plagiatul portului popular în designul vestimentar Tatiana BÎZGU, lector universitar, Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM)
Rezumat
Portul popular constituie proprietate culturală intelectuală, care este o sursa bogată de inspirație pentru mulți designeri. Încălcări ale dreptului de proprietate culturală intelectuală întâlnim adesea în industria modei. Sunt cazuri de plagiat care au generat scandaluri răsunătoare la nivel mondial legate de faptul că piesele din colecție erau copie din portul popular fără a fi indicată sursa de inspirație. Portul popular este bun cultural care transmite expresie culturală, fiind un produs realizat prin tehnici tradiționale și având mesaje simbolice spirituale. Protejarea lui presupune introducerea unor prevederi legale menite să păstreze și să ocrotească diversitatea culturală, interacțiunea diverselor culturi prin dialog și respect reciproc, protejarea și promovarea elementelor tradițional-identitare.
|
| 14:30-14:45 | Întrebări și răspunsuri. Discuții |
| 14:45-15:00 | Pauză |
| 15:00-16:15 | Sesiunea III. Managementul și economia proprietății intelectuale Moderator: dr. Natalia MOGOL, Director general adjunct, AGEPI |
| 15:00-15:15 | Justificarea economică a proprietății intelectuale Natalia MOGOL, dr., Director general adjunct, AGEPI Prezentare [9] |
| 15:15-15:30 | Transformarea activității muzicale în industrie: miza economică a invențiilor și impactul cultural al acestora Iurie BADICU, maestru în artă, compozitor, producător Prezentare [10] |
| 15:30-15:45 | De la idee la brevet de invenție în contextul unui proiect de cercetare pentru susținerea IMM-urilor Ofelia Cornelia CORBU, dr. ing., cercetător științific gradul II, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, România Prezentare [11] |
| 15:45-16:00 | Transferul tehnologic și protecția proprietății intelectuale Victor DANILA, student, anul III, Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM) Prezentare [12] |
| 16:00-16:15 | Valorificarea rezultatelor cercetării, dezvoltării și inovării la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați Maricica STOICA, dr. ing. conf., Silvius STANCIU, dr. ing. dr. ec. habil. prof., Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, România Prezentare [13] |
| 16:15-16:30 | Întrebări și răspunsuri. Discuții |
| 16:30 | Încheierea lucrărilor Simpozionului |
