1.2. Mărci lipsite de caracter distinctiv (art.7 alin.(1) lit.b) [1])

În sensul art.7 alin.(1) lit.b) din Legea nr.38/2008, la aprecierea caracterului distinctiv al mărcii se va ţine cont de următoarele momente:

• distinctivitatea trebuie să fie apreciată în raport cu produsul sau serviciul, pe care urmează să-l identifice;
• existența caracterului distinctiv trebuie apreciată la momentul constituirii depozitului;
• distinctivitatea nu trebuie confundată cu noutatea produsului sau serviciului;
• semnul, în cazul mărcilor tridimensionale, pentru a fi distinctiv, nu trebuie să fie impus de natura produsului sau să fie necesar pentru a obţine un rezultat tehnic, ori pentru a da o valoare substanţială produsului;
• caracteristicile mărcii trebuie să permită consumatorilor să aprecieze produsul sau serviciul ca provenind de la un anumit producător/prestator de servicii.

Se va considera că un semn sau un element al unui semn nu este distinctiv, dacă descrie produsele şi serviciile propriu-zise sau caracteristicile acestora (calitatea, valoarea, scopul, proveniența etc.).