Raportul OMPI demonstreaza ascendenta tendintelor inovatoare in domeniul PI

24.01.2012

Noua publicatie OMPI „Raportul anului 2011 privind proprietatea intelectuala in lume: un nou aspect al inovatiei” descrie in ce mod dreptul de proprietate intelectuala a devenit un element central in strategiile intreprinderilor inovatoare din intreaga lume. Tinand cont de tendinta globala de crestere a numarului de cereri de brevet, de la 800 000 la inceputul anilor 80 ai secolului trecut pana la 1,8 milioane in anul 2009, autorii raportului concluzioneaza ca cresterea investitiilor in domeniul inovational si globalizarea activitatii economice sunt factorii-cheie ai acestui fenomen.

In consecinta, politica in domeniul PI este in prim-planul politicii de inovare. In prefata raportului, directorul general al OMPI Francis Gurry consemneaza: "Cresterea inovationala nu mai este prerogativa tarilor cu venituri mari, discrepanta tehnologica dintre tarile bogate si cele sarace se reduce. Formele incrementale/graduale si locale de inovare contribuie la dezvoltarea economica si sociala in aceeasi masura ca si inovatiile tehnologice mondiale".

Raportul constata o serie de consecinte ale cresterii solicitarilor in domeniul drepturilor de PI, si anume:

  • economia bazata pe cunostinte si pe drepturile de PI este in crestere. Datele arata ca intreprinderile comercializeaza si licentiaza tot mai des drepturile de PI. Pe plan international, veniturile din redeventele si taxele de licenta au crescut de la 2,8 miliarde de dolari SUA in anul 1970 pana la 27 miliarde de dolari SUA in anul 1990 si circa 180 miliarde de dolari SUA in 2009 - mai rapid decat a crescut PIB-ul mondial. Pe piata au aparut intermediari noi, cum ar fi bursele de schimb/casele de compensare si brokerii de PI.

Datele arata ca economia bazata pe cunostinte favorizeaza specializarea companiilor, ceea ce le face concomitent mai inovatoare si mai eficiente. In plus, ea permite companiilor sa determine care cunostinte trebuie protejate, si care - partajate, pentru a utiliza la maximum oportunitatile cercetarii – element-cheie in strategiile moderne de inovare;

  • numarul de brevete eliberate a crescut cel mai rapid in domeniul asa-numitelor tehnologii complexe – tehnologii care se bazeaza pe mai multe inventii separat brevetabile, dreptul de proprietate asupra brevetului de inventie apartinand mai multor subiecti. Aceasta situatie este o reflectare partiala a schimbarilor tehnologice. Spre exemplu, tehnologiile complexe includ majoritatea tehnologiilor informationale si de comunicatii, care au progresat mult in ultimele decenii.

In acelasi timp, intreprinderile creeaza intr-o maniera strategic importanta portofolii mari de brevete in unele sectoare bazate pe tehnologii complexe, cum ar fi telecomunicatiile, software, echipamentul audiovizual, optica si, mai recent, smartphoanele si computerele-tablete. Totodata, se exprima ingrijorarea in legatura cu faptul ca suprapunerea straturilor tot mai dense de drepturi de brevet incetineste dezvoltarea proceselor inovationale cumulative. Astfel de probleme pot fi rezolvate intr-o anumita masura prin abordari bazate pe decizii comune, cum ar fi gruparea brevetelor. Totusi, devine necesara atitudinea precauta din partea persoanelor responsabile pentru elaborarea politicii pentru ca peisajul aglomerat al brevetelor sa nu franeze inovarea si spiritul antreprenorial;

  • din acest punct de vedere, oficiile de brevete au devenit piatra de temelie a sistemelor inovationale de succes. Ele indeplinesc importanta sarcina de asigurare a calitatii brevetelor eliberate si de solutionare echilibrata a litigiilor. Nivelul fara precedent de brevetare supune aceste institutii unor presiuni considerabile. Multe oficii de brevete se confrunta cu problema cresterii cererilor neexaminate. In anul 2010, numarul de cereri in curs de examinare a constituit 5,17 milioane la nivel mondial. Deciziile alternative luate de oficiile de brevete ar putea avea implicatii majore asupra procesului de stimulare a inovarii;
  • numeroase state au implementat politici de valorificare a rezultatelor cercetarilor publice in serviciul inovarii. Unul din elementele acestei politici consista in incurajarea activitatii de brevetare de catre universitati si institutii publice de cercetare, precum si utilizarea comerciala ulterioara a inventiilor lor. Drept urmare, s-a inregistrat o crestere semnificativa a numarului cererilor de brevet depuse de aceste institutii.

Numarul de cereri depuse de catre universitati si institutii publice de cercetare in cadrul Tratatului OMPI de cooperare in domeniul brevetelor (PCT) a crescut de la aproape zero in anul 1980 la mai mult de 15000 in anul 2010. Cea mai mare ascendenta in aceasta sfera are loc in tarile cu venituri mari, in special, Franta, Germania, Japonia, Regatul Unit si Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, o crestere semnificativa este, de asemenea, observata in multe tari cu venituri medii. In ceea ce priveste universitatile, pe primul loc se claseaza China (2348 de cereri depuse in cadrul PCT in perioada anilor 1980-2010), urmata de Brazilia, India si Africa de Sud. In cazul institutiilor publice de cercetare, cota Chinei si Indiei constituie 78% din numarul total de cereri depuse in tarile cu venituri medii.

Reformele politice, care vizeaza promovarea transferului tehnologic bazat pe brevete in universitati, au un impact multilateral asupra institutiilor de cercetare, intreprinderilor, sistemului stiintific si a celui economic.

Detalii: http://www.wipo.int/pressroom/en/articles/2011/article_0027.html