A A A

Protecția Cunoștințelor Tradiționale, în vizorul OMPI

23.09.2016

În cadrul sesiunii a 31-a a Comitetului Interguvernamental al OMPI pentru Proprietatea Intelectuală, Resursele Genetice, Cunoștințele Tradiționale și Expresiile Cultural Tradiționale /Folclorului (Comitet IGC), care s-a desfășurat la Geneva, Elveția, în perioada 19 - 23 septembrie 2016, au avut loc discuții ample cu privire la protecția cunoştinţelor tradiţionale. Aceasta a fost prima sesiune din noul mandat al Comitetului IGC pentru anii 2016-2017, în cadrul căreia au fost abordate principalele probleme cu privire la cunoștințele tradiționale, și anume: obiectul protecției, beneficiarii,  domeniul de aplicare și utilizarea anumitor termeni și conținutul acestora.

La lucrările Comitetului au participat reprezentanți din 83 de țări și 32 de observatori din cadrul organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale acreditate la OMPI.

Sesiunea a fost prezidată de președintele Comitetului IGC, profesorul Ian Goss din Australia, împreună cu Jukka Liedes din Finlanda și ambasadorul Robert Matheus Michael Tene din Indonezia, în calitate de vicepreședinți.

Republica Moldova a fost reprezentată la Comitetul IGC de către Maria Rojnevschi, șef Direcție promovare și relații externe, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). 

La deschiderea sesiunii a 31-a a Comitetului IGC participanții au fost salutați de către Directorul general al OMPI, Francis Gurry, care a îndemnat statele membre să dea dovadă de flexibilitate și pragmatism pentru a ajunge la un acord pe marginea principalelor subiecte incluse pe agenda de lucru a Comitetului. De asemenea, Francis Gurry a făcut apel către participanți să contribuie la completarea Fondului voluntar al OMPI cu donații, pentru a permite reprezentanților comunităților locale și popoarelor indigene să participe la sesiunile următoare ale Comitetului IGC.

Președintele Ian Goss a invitat statele membre la o conlucrare cât mai productivă pentru a reduce din decalajele existente și a ajunge la un acord pe marginea textului de bază a proiectului de articole, cuprins în documentul WIPO/GRTKF/IC/31/4.

Pe parcursul reuniunii, Comitetul IGC s-a întrunit atât și în ședințe plenare, cât și neformale. În cadrul reuniunilor neformale statele membre s-au familiarizat cu experiența națională ale unor țări (Fiji, Ecuador, Africa de Sud) pe marginea soluționării problemelor prioritare din domeniul protecției cunoștințelor tradiționale.

De asemenea, în cadrul Comitetului a avut loc un atelier de lucru dedicat experienței unor popoare indigene și comunități locale din Norvegia, Australia, Chile, Filipine în domeniul protecției cunoștințelor tradiționale.

Pentru a eficientiza activitatea Comitetului IGC în procesul de generalizare a propunerilor pe marginea textului de bază, discutate în cadrul ședințelor plenare, statele membre au desemnat  3 “facilitatori” și anume: Margo Bagley (Mozambic), Ema Hao'uli (Noua Zeelandă) și Emilio Uzcátegui Jiménez (Ecuador), care pe parcursul săptămânii au elaborat și prezentat spre examinare 2 variante revizuite ale textului de bază.

Astfel, în prima zi a lucrărilor Comitetului, facilitatorii au prezentat o variantă actualizată a textului de bază „Protecția cunoștințelor tradiționale. Proiecte de articole” (WIPO/GRTKF/IC/31/4), în special cu referire la obiectivele de politici, utilizarea termenilor, domeniul de aplicare și beneficiarii cunoștințelor tradiționale. Urmare discuțiilor în plenul Comitetului IGC pe marginea documentului menționat, cât și a comentariilor prezentate de statele membre, facilitatorii au elaborat prima variantă revizuită a textului de bază („Rev. 1"). Textul revizuit a fost prezentat de facilitatori în ședința plenară din 21 septembrie curent, după care a fost elaborată varianta revizuită  „Rev.2" , prezentată pe 23 septembrie curent.

Statele membre au convenit să transmită varianta textului de bază „Protecția cunoștințelor tradiționale. Proiecte de articole. Rev. 2” spre examinare Sesiunii a 32-a a Comitetului IGC, chiar dacă că au rămas încă divergențe pe marginea unor noțiuni și elemente cheie incluse în textul de bază.

De asemenea, în conformitate cu mandatul acordat, Comitetul IGC a aprobat o „Listă orientativă de probleme nerezolvate sau în curs de a fi soluționate pentru a fi abordate la sesiunea următoare", elaborată de către președintele Goss.

Printre problemele incluse în această listă se numără și “criteriile de eligibilitate”, care la propunerea unor state ar trebuie să se regăsească într-un  instrument de protecție a cunoștințelor tradiționale, propunere care a întâmpinat opoziție din partea altor state. Un alt punct de divergențe între țări, se referă la propunerea de a include noțiunea de “națiuni” sau “state” în calitate de beneficiari ai protecției, majoritatea statelor membre optând pentru varianta că doar popoarele indigene și comunitățile locale pot fi identificate în calitate de beneficiari ai cunoștințelor tradiționale. O parte din subiectele care urmează a fi abordate la sesiunea a 32-a a Comitetului IGC, se referă la utilizarea termenilor care ar exprima natura prejudiciului pentru care se va solicita protecție, cum ar fi"deturnare", "utilizare abuzivă, "utilizare neautorizată",  "însușire ilegală" și "însușire ilicită".  În lista menționată se regăsesc și unele categorii noi de "cunoștințe tradiționale" care se propun a fi incluse în proiectul textului de bază, cum ar fi cunoștințe tradiționale "secrete","sacre",  "cunoscute pe scară largă", care ar trebui luate în considerare la stabilirea drepturilor, propunerea dată, de asemenea, nu a fost susținută de către toate statele membre și urmează a fi abordată la sesiunea a 32-a a Comitetului.

Deciziile sesiunii a 31-a a Comitetului IGC, precum și "Lista orientativă de probleme nerezolvate sau în curs de a fi soluționate pentru a fi abordate la  sesiunea următoare" sunt disponibile online la adresa: http://www.wipo.int/tk/en/news/igc/2016/news_0013.html și http://www.wipo.int/meetings/en/doc_details.jsp?doc_id=352020 .

Cu referire la contribuția Comitetului IGC la realizarea recomandărilor Agendei pentru Dezvoltare a OMPI, statele membre au decis că toate declarațiile cu privire la acest subiect din agendă, să fie incluse în Raportul Comitetului. În conformitate cu mecanismul de coordonare a Agendei  pentru Dezvoltare a OMPI, adoptat de Adunarea Generală a OMPI în anul 2010, aceste declarații vor fi transmise spre examinare Adunării Generale a OMPI, din luna octombrie 2016.

Următoarea sesiune a Comitetului IGC se va desfășura în perioada 28 noiembrie - 2 decembrie 2016, la Geneva.

Detalii privind Documentele Comitetului IGC sesiunile 31 și 32  găsiți pe site-ul OMPI: http://www.wipo.int/tk/en/#wipo-news