Discutarea publica a proiectelor de reglementari privind implementarea sistemului de indicatii geografice protejate pentru vinuri in Republica Moldova

15.06.2011

In scopul promovarii si diseminarii informatiei privind sistemul national de protectie a indicatiilor geografice (IG) si denumirilor de origine (DO) in sectorul viti-vinicol, pe 10 iunie curent la AGEPI s-a desfasurat seminarul "Discutarea publica a proiectelor de reglementari privind implementarea sistemului de indicatii geografice protejate pentru vinuri in Republica Moldova". Reuniunea a fost organizata de AGEPI in comun cu Proiectul "Cresterea Competitivitatii si Dezvoltarea Intreprinderilor II" (CEED II) si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Printre invitatii de onoare au fost dl Douglas Griffith, directorul Proiectului CEED II USAID, dna Veronique Fouks, sefa Serviciului juridic si international de pe langa Institutul National al Denumirilor de Origine (Franta) si dl Gheorghe Arpentin, Presedintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova.

Reprezentantii sectorului viti-vinicol din Republica Moldova au fost informati despre experienta Frantei si a Uniunii Europene privind indicatiile geografice si denumirile de origine pentru vinuri. Astfel, din cele peste 10300 de IG protejate la nivel international, marea majoritate apartine tarilor dezvoltate (8900 de IG) si doar 1400 de IG - tarilor in curs de dezvoltare. 85% din exporturile de vin francez le constituie vinurile cu IG, 80% din exportul de bauturi spirtoase din UE sunt bauturi ce poarta IG, iar cele 593 de IG protejate la nivel comunitar, pe care le are Franta (466 de IG pentru vinuri/bauturi alcoolice si 127 de denumiri pentru alte produse) genereaza 19 miliarde de euro (16 miliarde de euro pentru vinuri si bauturi alcoolice si 3 miliarde de euro pentru alte produse) fiind vitale pentru 138000 de intreprinderi. Preturile produselor ce poarta DO, mentionate mai sus, sunt cu 35%-45% mai mari decat preturile pentru produsele similare, fara DO. In UE, diferenta de pret dintre produsele cu DO si IG si produsele similare fara astfel de denumiri este in medie de 10%-15%.

Dl Simion Levitchi, directorul Departamentului marci, modele si desene industriale AGEPI, a expus informatia despre cadrul normativ privind implementarea sistemului IG/DO in Republica Moldova (aplicarea pentru produse viti-vinicole), conformLegii nr. 66-XVI/2008 privind protectia indicatiilor geografice, denumirilor de origine si specialitatilor traditionale garantate. S-a reiterat faptul ca in prezent la AGEPI sunt inregistrate prin procedura nationala 2 denumiri de origine din Republica Moldova (“Ciumai” si “Romanesti” - pentru vinuri) si 5 denumiri de origine din Republica Ceha (4 pentru bere si 1 pentru bauturi alcoolice).

De asemenea, pe 18 aprilie 2011 la Chisinau a avut loc parafarea textului Acordului intre Uniunea Europeana si Guvernul Republicii Moldova privind protectia indicatiilor geografice pentru produse agricole si alimentare. Conform acestui Acord, tara noastra va asigura protectie pe teritoriul sau unui numar de 3100 de indicatii geografice pentru produse alimentare, vinuri si bauturi spirtoase, iar indicatiile geografice din Republica Moldova pentru produsele respective vor fi protejate in Uniunea Europeana.

"Proiectele de acte normative pentru implementarea sistemului IG/DO pentru vinuri: aspecte conceptuale" – acesta a fost titlul raportului prezentat de catre dna Cristina Colun, specialist principal, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Printre prioritatile agentilor economici din tara noastra au fost enumerate:

  • ridicarea nivelului de calitate a vinurilor;
  • majorarea exportului de vinuri in statele UE si in tarile terte;
  • comercializarea vinurilor cu DO si IG la un pret mai ridicat;
  • reutilarea intreprinderilor cu echipamente moderne;
  • corespunderea viilor cu standardele europene;
  • obtinerea strugurilor de calitate;
  • protectia juridica a DO si IG;
  • recunoasterea nationala si internationala a vinurilor moldovenesti.

La final, participantii la reuniune au conchis ca IG si DO sunt niste instrumente eficiente pentru promovarea dezvoltarii, deoarece:

  • ajuta producatorii sa obtina un supraprofit in schimbul garantiei calitatii;
  • contribuie la distribuirea mai corecta si echitabila a veniturilor pe intreg lantul de producere, incepand cu producatorii materiilor prime si terminand cu comerciantii;
  • valorifica localitatea de origine a produsului, creeaza locuri de munca, preintampina exodul rural;
  • promoveaza diversificarea produselor;
  • permite producatorilor sa comercializeze produse evident diferentiate;
  • incurajeaza pastrarea resurselor naturale etc.