Conținut

Introducere
  1. Motive absolute de refuz
    1. Semne care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art.5 (art.7 alin.(1) lit.a))
      1. Caracterul distinctiv
      2. Reprezentarea în RNC/RNM
    2. Mărci lipsite de caracter distinctiv (art.7 alin.(1) lit.b))
      1. Semne verbale
        1. Combinații cu sens
        2. Ortografiere greșită
        3. Abrevieri și acronime
        4. Repetări
        5. Combinații de cuvinte din diferite limbi
      2. Semne combinate
      3. Semne figurative
      4. Litere și cifre
        1. O literă, o cifră
        2. Combinații de litere și cifre
      5. Sloganuri
      6. Etichete
      7. Semne color
        1. Culoarea per se
        2. Combinații de culori
        3. Cuvinte și mărci figurative color
        4. Denumiri de culori
      8. Semne tridimensionale
        1. Forme care nu au legătură cu produsele propriu-zise
        2. Forma propriu-zisă a produselor
        3. Forma ambalajului (recipiente, cutii etc.)
    3. Mărci constituite exclusiv din semne ori din indicaţii descriptive (art.7 alin.(1) lit.c))
      1. Tipul/specia produselor și serviciilor
      2. Calitatea produselor/serviciilor
      3. Cantitatea produselor/serviciilor
      4. Destinația produselor/serviciilor
      5. Valoarea produselor/serviciilor
      6. Originea geografică a produselor/serviciilor
      7. Timpul fabricării produselor/prestării serviciilor
      8. Alte caracteristici
    4. Mărci constituite exclusiv din semne cu caracter elogios (art.7 alin.(1) lit.c1))
    5. Mărci constituite exclusiv din semne ori din indicații devenite uzuale (art.7 alin.(1) lit. d))
    6. Semne constituite exclusiv din forma produsului (art.7 alin.(1) lit.e))
      1. Semne constituite exclusiv din forma impusă de înseşi natura produselor
      2. Semne constituite exclusiv din forma produsului, necesară pentru obţinerea unui rezultat tehnic
      3. Semne constituite exclusiv din forma care conferă valoare esenţială produsului
    7. Semne contrare ordinii publice (art.7 alin.(1) lit.f))
      1. Mărci care prejudiciază interesele statului
      2. Mărci care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri
      3. Mărci ce conțin termeni sau simboluri religioase
    8. Mărci care pot induce în eroare consumatorul (art.7 alin.(1) lit.g))
      1. Inducerea în eroare cu privire la natura, calitatea produselor/serviciilor
      2. Inducerea în eroare cu privire la originea geografică a produselor/serviciilor
        1. Inducerea în eroare cu privire la originea geografică a produselor
        2. Mărci ce pot fi percepute ca fanteziste
        3. Inducerea în eroare cu privire la originea geografică a serviciilor
    9. Simboluri oficiale (art.7 alin.(1) lit.h))
      1. Drapele și embleme de stat
      2. Denumiri depline sau abreviate de organizații internaționale și interguvernamentale
      3. Semne, sigilii oficiale de control, de garanție şi de marcare
    10. Denumiri oficiale care prezintă un interes public deosebit (art.7 alin.(1) lit.i))
      1. Denumirea oficială sau istorică a statului
      2. Denumiri ale unităților administrativ-teritoriale
      3. Insigne, embleme sau ecusoane, altele decât cele vizate de art.6 ter din Convenția de la Paris, care prezintă un interes public deosebit
    11. Mărci care conţin semne de înaltă valoare simbolică, în special simboluri religioase (art.7 alin.(1) lit.j))
      1. Semne de înaltă valoare simbolică
      2. Simboluri religioase
    12. Indicații geografice, denumiri de origine ale produselor (art.7 alin.(1) lit.k))
    13. Mărci a căror utilizare contravine altor acte normative, decât cele din domeniul proprietății intelectuale (art.7 alin.(1) lit.l))
    14. Caracterul distinctiv dobândit (art.7 alin.(2))
    15. Permisiunea autorităților competente (art.7 alin.(3))
      1. Folosirea denumirii oficiale sau istorice a statului
      2. Folosirea semnelor, sigiliilor oficiale de control, de garanție și de marcare
      3. Folosirea denumirilor unităților administrativ-teritoriale
    16. Utilizarea IG, DO în componența mărcii (art.7 alin.(4))
  2. Motive relative de refuz
    1. Semne identice (art.8 alin.(1) lit.a))
    2. Semne similare (art.8 alin.(1) lit.b))
      1. Similitudinea produselor
      2. Similitudinea semnelor
        1. Similitudinea fonetică
        2. Similitudinea vizuală
        3. Similitudinea semantică
    3. Semne ce se bucură de renume (art.8 alin.(1) lit.c))
    4. Alte drepturi (art.8 alin.(3))
      1. Dreptul la nume, imagine, inclusiv numele sau imaginea unei personalităţi notorii în Republica Moldova
      2. Dreptul de autor
        1. Opere incluse în mărci
        2. Titluri de opere
      3. Dreptul la o indicație geografică protejată sau la o denumire de origine protejată
      4. Dreptul la un desen sau un model industrial protejat
    5. Opoziția – drept anterior la o marcă neînregistrată (art.8 alin.(4) lit.a))
    6. Opoziția – agentul/reprezentantul titularului mărcii (art.8 alin.(4) lit.b))
      1. Condiții privind depunerea opoziției
  3. Limitarea dreptului exclusiv (art.10 alin. (1), (11), (12))
    1. Elemente neprotejabile ce nu pot fi înregistrate cu drept exclusiv în componența mărcii, indiferent de produsele/serviciile solicitate
    2. Elemente ce nu pot fi înregistrate cu drept exclusiv în componența mărcii, fiind descriptive pentru produsele/serviciile solicitate
  4. Depunerea cererii de înregistrare a mărcii constituite din semne verbale executate în mai multe limbi (art.28 alin.(1))

1. Motive absolute de refuz

1.8.2.2. Mărci ce pot fi percepute ca fanteziste

La stabilirea faptului dacă un termen cu semnificație geografică poate fi înregistrat ca marcă, examinatorul trebuie să evalueze inițial dacă un consumator mediu va asocia termenul cu originea geografică a produselor revendicate în cerere.

În unele cazuri, mărcile conțin sau constau din termeni geografici care menționează locuri destul de bine cunoscute publicului, dar care nu servesc drept indicație a originii geografice (sensul primar fiind altul decât cel geografic) și nu pot fi asociate cu locul provenienței produselor. Aceste denumiri sunt privite ca fiind arbitrare în raport cu produsele revendicate și, respectiv, nu apare nici riscul de inducere în eroare.

De exemplu, denumirea HOLLYWOOD pentru produsele „tutun, ţigări…”.

Hollywoodul este cunoscut prin industria cinematografică şi de divertisment şi nu este plauzibil faptul că aici ar putea fi cultivat tutun sau ar fi amplasată vreo fabrică ce ar desfășura activități de producere a unor astfel de produse. Rezultă că marca are distinctivitate în raport cu produsele pentru care este solicitată.

Marca (Monza – oraș din Italia), solicitată pentru „autovehicule, piese de schimb”. Este binecunoscut faptul că țara producătoare a vehiculelor de marca Opel este Germania, astfel consumatorul nu va asocia indicația din marcă ca fiind originea geografică a produselor respective.

Termenii geografici, care inițial sunt percepuți de către consumatori ca fiind sugestivi, referindu-se la unele caracteristici ale produselor revendicate, dar nu ca indicații ale locului de provenienţă a produselor, sunt considerați ca fanteziști şi, respectiv, nu există riscul ca publicul să fie indus în eroare. Spre exemplu: denumirea ARCTIC pentru „frigidere” sau aceeaşi denumire pentru „tutun, ţigări”.

Atunci când termenii geografici sunt utilizaţi în mod cert cu menirea de a transmite un sens, altul decât cel al originii geografice, nu ar trebui să fie refuzate pe motiv că ar fi geografic descriptivi sau pe motiv de inducere în eroare.